Ugrás a tartalomra

VERSEM BELSEJÉBEN

Mandics György fordításában

AZ ARANYSIRÁLYNAK

az aranysirály vágyaiban járatlan holdsugarak a halász fátyolos pillantásában verdesnek a többi csoda az oroszlánoktól kifosztott tükörben nyugszik le a vasárnapi halottasmenetek reumás fájdalmát vad kacaj kíséretében homokóra nyeli el az aranysirály vágyai penészes szegélyű tök alakúak a repülés egy púp amely a halász szemében könnyet hullámzik egy érett alma gallyai a tejúttal gyújtják fel az aranysirályt

PEŞCĂRUŞULUI DE AUR

razele de lună neumblate prin poftele pescăruşului de aur bat în privirea mahmură a pescarului restul e miracol apune în oglinda prădată de lei într-un hohot de râs clepsidra înghite reumatismul din duminicile cortegiului funerar poftele pescăruşului de aur au forma unui dovleac cu marginile mucegăite zborul e o cocoaşă ce unduie lacrima în ochii pescarului vreascurile unui măr copt dau foc pescăruşului de aur cu calea lactee

 

ÁRTÁND FELÉ

a rendőr rácshangú lépteitől lebénult nő mint almát eszi az éjszakát a vágyak csendjét saját lábnyomaiba csepegteti lemossa a kamionsofőrök ráncait a fényszórók fénye sóhajokba burkolja a holdat a rendőr szemének éhe bölcs akár a gyalogátkelő suhogása a nő csipőjének sejtelmes ringása az úton hagyja az ötveneurós bankjegyből kicsorduló könnyet

ŞOSEAUA BORŞULUI

femeia cu trupul copleşit de paşii plini de zăbrele ai poliţistului mănâncă noaptea ca pe un măr picură în propriile ei urme tăcerea poftelor spală ridurile şoferilor de tir lumina felinarelor înfăşoară luna în suspine foamea din ochii poliţistului e înţeleaptă ca şi foşnetul trecerii de pietoni mişcările ambigui ale coapselor femeii lasă pe drumuri lacrima prelinsă din bancnota de cinzeci de euro

 

ASTORIA

a cigarettapapírra rajzolt vodkás pohár a pincérnő ravasz lépteibe burkolja a kávé szilánkokra tört illatát a reggel a kávéscsészébe hull a mutatóujj belső felén a rúdtáncosnő rögeszméi kiötlik a pókeren elvesztett pillanat könnyeit

ASTORIA

desenat pe o foiţă de ţigară paharul de votcă înveleşte mirosul cafelei în paşii plini de şiretlicuri ai chel-neriţei spartă în cioburi dimineaţa cade în ceaşca de cafea pe dinlăuntrul degetului arătător obsesiile dansatoarei la bară născocesc lacrima clipei pierdute la poker

 

VERSEM BELSEJÉBEN

a csend a falnak dőlve áll a boroskancsók a pincérnő borravalóját szagolgatják a karmaikat a kávézaccba merítő kutyák ugatása számadásra hívja az éjszakát foszforeszkáló véremen bugyogva haladnak át a szavak

ÎNLĂUNTRUL POEMULUI MEU

stă rezemată în capul oaselor liniştea cănile de vin miros bacşişul chelneriţei lătratul câinilor cu unghiile înfipte în zaţul de cafea cheamă noaptea la raport o bolboroseală fosforescentă e trecerea prin sângele meu a cuvintelor

 

ELVÁLÁS A FÉNYTŐL

a lekaszált fű illatában nagyapám a gyermekkoromat őrzi a kasza suhogása megperzseli a legelőszéli csip-kebokrokat az alkonyat tetőablakait kinyitották a városháza ingájában rejtőző liturgiák a holdfény térdei nagyapa pipafüstjének illatában kényeskednek a nő kalapjába kivehetetlenül csöpög a sötétség az első világháború katonáinak csajkájában felejtett mellei elválasztják a fényt a kutyaugatástól a holdat harang-kongásra uszítja a lámpabél megégeti az ingaóra ajkát

DESPĂRŢIREA DE LUMINĂ

din mirosul fânului cosit bunicul îmi veghează copilăria fâşâitul coasei arde măcieşul de la marginea păşunii acoperişul amurgului are ferestrele deschise de liturghia ghemuită în pendula primăriei se alintă genunchii razelor de lună în mirosul tutunului din pipa bunicului picură nedesluşit întunericul în pălăria femeii sânii ei uitaţi în gamela soldaţilor din primul război mondial despart lumina de lătratul câinilor asmuţind luna la dangătul clopotului feştila lămpii arde buzele pendulei


Gheorghe Vidican: Érdes vérem/Aspru sângele meu – Fordította: Mandics György. Irodalmi Jelen Könyvek, 2019

 

Irodalmi Jelen

Irodalmi Jelen

Az Irodalmi Jelen független online művészeti portál és folyóirat. Alapítva 2001-ben.

.